2
Posted 16.12.2011 by crazypc.ro in Editorial
 
 

Smartphone-ul – cât de mare să fie ecranul?


Sunt ferm convins că tema editorialului este una larg dezbătută și foarte polarizantă dar e și normal: fiecare om care-a folosit un telefon are o părere, oricât de vagă, despre cât de mare ar trebui să fie un telefon încât să rămână comod de utilizat dar să ofere în același timp toate facilitățile de care este nevoie. Ca una dintre aceste persoane și eu am o părere, pe care o voi suprima încercând să fiu obiectiv pe cât posibil.

Intriga

Am intrat într-una din zilele trecute într-un Orange Store – să mai butonez câte una alta, să văd dacă au apărut produse noi pe raft – iar la intrare o dom’șoară de vreo 20 și un pic de ani mă întreabă dac-am butonat noul Galaxy Note. Curios, îi răspund că nu și accept prezentarea: acum văd și eu pe viu display-ul HD și facilitățile oferite de S-Pen; toate bune și frumoase până când îmi deschid gura și spun că mi se pare prea mare pentru a fi folosit comod ca telefon și prea mic pe post de tabletă.

Răspunsul? „Am văzut deja vreo 3 clienți vorbind cu el la ureche.”. De putut se poate, indubitabil, așa cum poți ieși în oraș ziua în amiaza mare îmbrăcat doar cu pijamale. Dar efectul e același: economisești timp pentru că nu mai schimbi telefonul pe tabletă sau blugii pe pijamale și arăți complet ridicol dacă nu ești o gorilă (nu, ăsta nu e un eufemism).

Goana către mai mare nu a început degeaba

Încă de pe vremea display-urilor monocolor, cu cristale lichide, capabile să afișeze una sau două linii de text, anumite lucruri nu puteau fi obținute decât prin folosirea unui ecran de dimensiuni mai mari. Acest lucru se întâmplă și în ziua de azi, din mai multe motive, precum:

  • Rezoluție mai mare: progresele tehnologice au loc cu o viteză uimitoare dar nu infinită. Ca urmare există o limită pentru cât de mic poate fi un pixel și deci o limită pentru câți pixeli (informație grafică) pot fi construiți pe unitatea de suprafață. În acest caz singura soluție pentru a spori cantitatea de informație este reprezentată de folosirea unui display mai mare.
  • Pixelii mai marinu reprezintă neapărat o problema cât timp nu îi poți distinge clar unul față de altul: păstrând rezoluția și mărind diagonala ecranului scrisul va deveni și el mai mare, mai ușor de citit în consecință. Să luăm drept exemplu litera „a” la o densitate a pixelilor de 267ppi (800×480 pe o diagonală de 3.5″, stânga) și la o densitate de 217ppi (800×480 pe o diagonală de 4.3″, dreapta):

    Problema aceasta devine supărătoare pe display-urile cu o densitate a pixelilor foarte mare dar se rezolvă prin folosirea textului cu mărime independentă de densitate (dip – density independent pixels).

  • În cele din urmă, dimensiunea display-ului însăși ajută ochiul uman întrucât nu mai avem tendința să aducem telefonul aproape ca să putem citi informația.
  • Poate cel mai important argument pro display-urilor mari este valabil în special pe ultimele generații de telefoane echipate cu touchscreen: este foarte important ca elementele grafice (butoane, taste virtuale, text, etc.) să fie suficient de mare astfel încât utilizatorul să poată interacționa comod cu ele: precizia degetului este mult mai mică decât cea a unui pointer digital (gândiți-vă la un mouse/trackpad), iar acest fapt impune o limită inferioară a dimensiunii pe care elementele grafice dintr-o interfață „touch” o pot lua.

Există un sfârșit, dar care e acela?

Ca urmare în special a celor de mai sus, dar și din motive de marketing și de ce nu? snobism, telefoanele sunt echipate cu display-uri din ce în ce mai mari – 4″-4.3″ devine încet-încet norma. Ba chiar au fost create categorii noi de gadget-uri în jurul acestei idei (despre voi discut, tabletelor); numai de ar fi toate roz bune și frumoase…

Problemele care pot apărea sunt evidente iar majoritatea sunt legate strict de mărimea propriu-zisă a dispozitivelor: Ușurința în utilizare, mobilitate (da, se pune problema și la telefoane din moment ce unele nu au loc decât în buzunare foarte largi) sau aspect. Presupun că nimeni nu vrea să țină la ureche un telefon mai mare decât propriu-i cap, dar se poate ca asta să țină de gusturi. 😀

Dimensiunea fizică poate aduce și dificultăți în operarea telefonului. Cel mai elocvent exemplu care îmi vine în minte este, spre norocul tuturor, destul de simplu: ce parte a ecranului poți atinge cu degetul mare fără să miști telefonul în palmă? Aici display-urile mici au avantajul clar pentru că sunt mult mai ușor de manipulat.

A doua mare problemă care apare la display-urile cu dimensiuni prea generoase este din nou cea a numărului de pixeli per unitatea de suprafață; am stabilit deja că o densitate prea mare poate fi chiar un lucru rău – litere și elemente grafice cu dimensiuni prea mici – în cazul în care soluția nu este implementată corect, dar pe de altă parte a avea pixeli care pot fi distinși ușor cu ochiul liber reprezintă de asemenea un dezavantaj, ba chiar unul foarte deranjat aș adăuga, întrucât fidelitatea imaginii reproduse are foarte mult de suferit

Multe opinii, nicio concluzie

Ce nu am pomenit până acum este factorul fizicului uman, cel mai subiectiv dintre toate. Trebuie să recunoaștem cu toții că o domnișoară de talie mică nu va putea folosi comod telefonul unui bărbat solid; și inversa este valabilă.

Lăsând la o parte gusturile și părerile, însuși factorul fizic mă împiedică să îmi exprim opinia personală și mă face să admit că soluția mea nu este universal valabilă. Ce pot spune cu siguranță e că în toate există o limită, dintotdeauna a existat, însă văd că din ce în ce mai mult producătorii încearcă să o împingă – acest lucru este nemaipomenit în cazul tehnologiei, dar când vine vorba de om ce poți face?

În final, las concluzia deschisă și vă mărturisesc curiozitatea mea în legătură cu această temă: îmi place să ascult opinii cât mai multe și cât mai diverse.


crazypc.ro